Prezentare Volum "Tehnologii emergente in Oltenia : Prezent si perspective"

 

                                                                        PREZENTARE

                      Volumul  Studiu „Tehnologiile emergente in Oltenia  - prezent si perspective“

                                                                                             Prof. Univ. Emerit Dr. Constantin Fota

Studiul a fost elaborat de participanții la Grupul informal multidisciplinar de profesori seniori ai Universității din Craiova, înființat in 2016 din inițiativa profesorului Constantin Fota,  beneficiind de patronajul nemijlocit al Rectorului. Grupul si–a propus ca obiectiv organizarea de dezbateri academice si elaborarea de studii privind probleme actuale si de perspectiva economice si sociale ale Olteniei si tarii, desfășurând-si activitatea pe  baza de dedicație si strict voluntariat

Un prim astfel de studiu, intitulat „Viziune Oltenia 2050“, publicat in anul 2018, constatând diminuarea nesatisfăcătoare a decalajelor tarii fata de media Uniunii Europene, concomitent cu creșterea inacceptabila a decalajelor Olteniei fata de alte regiuni din tară,  a supus atenției publice o imagine dezirabila a regiunii noastre la nivelul anului 2050, precum si căile si mijloacele de realizare a acesteia. La data respectiva, Institutul de Economie Mondiala a  considerat că, prin scopul   propus, precum si prin metoda folosita, lucrarea reprezintă un unicat printre multele încercări de a stabili o viziune la nivel de tara.

Intre timp, lumea evoluează galopant. Prin apariția lor exploziva si aplicare exponențiala si tot mai diversificata,  tehnologiile emergente  tind sa devina una din cele mai ample si profunde evoluții contemporane, care schimba radical munca si viața de zi cu zi  oamenilor, chiar si felul lor general de a fi. Obiectivele studiului  Tehnologiile emergente in Oltenia – prezent si perspective”, finalizat printr-un Simpozion  academic desfășurat la Casa Universitarilor din Craiova in 23 09 2021 si onorat de Rectorul UCV, profesor Cezar Ionuț Spinu printr-un substanțial mesaj,  sunt diseminarea cunoștințelor relevante despre  acest fenomen planetar, desprinse din  amalgamul supraabundent de informații, atenționarea ca, preluând titlul unei recente si robuste cărți din domeniu, viitorul este mai rapid decât ne gândim, evaluarea critica a internalizării noilor tehnologii in regiunea noastră, identificarea domeniilor in care cercetarea, dezvoltarea si tehnologizarea trebuie sa treacă urgent  pe prim planul preocupărilor pentru a nu pierde „trendul”. In context, presa a informat ca. recent, a fost experimentat un computer cuantic supraconductor cu 66 qubits funcționali, rezolvând o sarcina complexa in 72 minute, pe care cel mai puternic computer existent o rezolva in 8 ani.

 

Studiul debutează cu un substanțial Capitol I, autor profesor Constantin  Fota, de delimitări conceptuale, metodologice si aplicative , importante nu numai din punct de vedere teoretic, ci si aplicativ, practic, începând  cu definirea chiar a termenul de tehnologie emergentă, născândă am spune,  precum si a  criteriilor de calificare ca atare si a tehnologiilor  astfel determinate, respectiv: Inteligenta artificiala (AI),  Procesul robotic al automatizării (RPA), Internetul lucrurilor (IOT), Planificarea resurselor întreprinderii (ERP), Tehnologia registrului distribuit (DLT), continuând cu tratarea metodologiilor utilizate in studiu, respectiv abordarea regiunii de dezvoltare , in cazul nostru Oltenia, ca Sistem complex adaptiv(Teoria complexității si cercetării sistemice) si realizarea Chestionarului structurat  (Metoda Delphi ), finalizând cu analiza principalelor tehnologii utilizate in domenii esențiale: energie, agricultura, industrie. Cel de al II -lea Capitol înfățișează in extenso exercițiul realizat după Metoda Delphi si anume Grupul de experți (25 invitați, din care 5 universitari, 5 reprezentanți prefecturi oltene, 10 reprezentanți unități economice din regiune si 5 reprezentanți unități de cercetare si asimilate), cele 10 întrebări din Chestionar si răspunsurile comun agreate  după a doua runda de desfășurare a exercițiului.

 

Cele mai multe capitole, III – VI, din studiu  sunt dedicate analizelor sectoriale din Oltenia, in care sunt evidențiate problemele acutele si de perspectiva specifice, prin prisma aplicării tehnologiilor emergente cele mai potrivite. Astfel, in Cap  III alocat efectelor creator sau perturbator pe puiata muncii ale tehnologiilor emergente, profesorii Dumitru Otovescu si Dinică Ciobodin, împreuna cu inginerul Constantin Popeci conchid ca dezechilibrele pe piața muncii  sunt atât de  natura cantitativă, cat mai degrabă si calitativa, in sensul ca  tot mai greu se găsesc pe piața competente, mai ales pentru noile locuri de munca, cea ce scoate si mai must in evidenta rolul covârșitor al sistemului de învățământ. In Cap. IV dedicat energiei, subiect devenit exploziv peste tot in lume, datorita problemelor de climă, dar si celor de natura tehnologica, profesorul Gheorghe Manolea pledează pentru o tranziție soft   a tarii, implicit a Olteniei, către un nou mix energetic axat pe resurse regenerabile si nepoluante, iar șeful de lucrări  Laurențiu Ionel Alboteanu si doctoranda Gina Mihaela Luna prezintă doua interesante aplicații  de tip IOT a sistemelor fotovoltaice in energetica Olteniei. Cap. V se adresează agriculturii prin statornicul ei mentor si susținător, profesorul Romulus Mocanu, care fundamentează cu argumentele științei si practicii corelația direct proporționala dintre agricultura organica, alimentația sănătoasă si longevitate, convins fiind ca Oltenia, dispunând de avantajul abundentei relative de teren de calitate superioara si încă nealterat, printr-un management isteț si tehnologii inteligente poate deveni in scut timp producător si exportator  fruntaș de produse agricole naturale si prelucrate din acestea, cu efect multiplicator in PIB – ul regiunii.  Adoptând din mers domeniul „Industrie” si alăturându-l celui care la consacrat, „Industria Financiara”, cum ii  place sa – l numească, profesorul emerit Marin  Opritescu, după ce face in Cap. VI o analiza SWOT a industriei Olteniei, concluzionează ca regiunea se va încadra intrun orizont de timp acceptabil in ansamblul regiunilor care vor face fata  provocărilor celei de a 4 – a Revoluții industriale, prin asimilarea tehnologiilor emergente si, fără a subestima importanta  IMM – urilor, considera ca sectoare cheie, cum sunt aeronautica, construcțiile navale, industria auto, in general cele care incorporează tehnologii emergente,  nu se pot dezvolta decât in cadrul unor structuri complexe, specifice marilor conglomerate industriale.

 

Cap. VII si VIII, la  a căror scriere am participat, abordează doua teme sociale nu mai puțin importante decât precedentele, mai ales in aceste nefaste timpuri, Sănătate si învățământ. Împreuna cu colegul de grup, profesorul Petre Rotaru si cu distinșii noștri invitați la Aplicația Metodei Delphi, Seminar si Studiu, profesorii Mihai  Ioana, prorector UMF Craiova, director Centrul de Genetica, Dolj  si Michael Schenker, director Centrul de oncologie Sf. Nectarie, Craiova, evidențiem in Cap. VII Sănătate ca , pe fondul tehnologiilor emergente, fiecare pas in tratamentul medical se reinventează, medicina însăși se transforma, literatura de specialitate conturând doua mari schimbări de paradigma in desfășurare, prima – de la tratarea bolii la îngrijirea sănătății, a doua  - de la un sistem retrospectiv, reactiv si generic, la unul prospectiv si personalizat, un prim mare pas in aceste direcții fiind diagnosticarea cat mai precoce, proces stimulat de implicarea in medicina a marilor companii tehnologice. Împreuna cu colegii de Grup, profesor emerit Constantin Niculescu si profesoara emerita Emilia Parpala – Afana, după mai multe dezbateri remarcam in Cap.VIII ca si in Învățământ se pune tot mai mult problema schimbării de paradigma – de la meserie la portofoliu de abilitați si competente, printre acestea figurând capacitatea de a rezolva probleme complexe, gândire critica, capacitatea de a gândi logic si coerent, creativitate, capacitatea de colaborare, inteligenta emoționala, abilitatea de analiza rapida si de a lua decizii corecte, raționament algoritmic, programator si digitalizat, flexibilitate cognitivă, capacitatea de a acționa simultan cu mai multe concepte. Sistemul de învățare va fi , de asemenea, radical modificat, prin folosirea larga  a tehnologiilor relatații virtuale si  realității augmentate.

 

Ultimele doua capitole de încheiere  ale Volumului Studiu sunt succinte si se prezinta prin chiar titulatura lor: Cap.  IX Succinte concluzii si Proiecte de cercetare viitoare, Cap. X Grupul de profesori seniori si Impresii. In loc de încheiere, redau o ultima impresie a unui fost coleg de servici, John Gionea, in prezent profesor pensionar al Universității din Melbourne: „Sa va spun sincer, discuția despre Tehnologii Emergente in Oltenia mi s–a părut, fără sa mă consider un l specialist in domeniu, puțin cam  ...airy fairy. Dar știrile recente despre locomotivele electrice din Craiova in Suedia si alte tari mi – au readus optimismul in legătură cu viitorul tehnologic al Olteniei”. Vorbind numai de cazul in speța, ce nu mai știe colegul meu, dar afla acum, este ca unul dintre directorii Softronic ( nu Electroputere ), actualul producător oltean de locomotive electrice, ing. Ion Girnita a fost un participant activ la Chestionarul nostru după  Metoda Delphi,  cu aceasta ocazie informându - ne ca fabrica sa folosește tehnologii emergente in producerea locomotivelor, respectiv tehnologia Procesul robotic al automatizării  (RPA) -  3D Printing in producerea caroseriei metalice a locomotivelor.

 

Volumul Studiu „Tehnologiile emergente in Oltenia – prezent si perspective” a fost editat la „Universitaria”  cu sponsorizarea Fundației  „Constantin Botea” in 150 exemplare, care vor fi distribuite cu titlu gratuit persoanelor juridice si fizice interesate prin Editura Universitaria, Domnul Sorin Tudor, tel. 0744 549 971, e-mail  tudorsorin2007@yahoo.com.

 

                                                                         AROMAR 50

Asociația Romana de Marketing (AROMAR), sau ce a mai rămas din aceasta,  aniversează nemeritat de discret 50 de ani de la înființare. La 13 februarie 1971, la inițiativa ministrului Comerțului Exterior, Cornel Burtica, fost consilier economic la Ambasada din Paris si apoi ambasador la Roma, încurajat de cunoscutul om de afaceri de origine romana Iosif Constantin Drăgan, pe atunci si vicepreședinte al Federației Internaționale de Marketing, in egala măsura sprijinit de prestigioșii profesori universitari Titus Cristureanu, specialist in  economie internaționala, Mișu C. Demetrescu, specialist in cercetări de marketing si Alexandru Zamfir, specialist in conjunctura piețelor, precum si de un viguros grup de entuziaști tineri cercetători, doctori in economie si relații economice internaționale, intre care Maria Cartas,  Dan Floru, Constantin Fota, John  Gionea, Mugur Isărescu, Stefan Masu, Anton Pascale si  Napoleon Pop, primul ministru Ion Gheorghe Maurer a aprobat prin  Ilie Verdeț, viceprim ministru, Hotărârea de Guvern 131, care autoriza înființarea  Asociației Romane de Marketing (AROMAR), ca organizație obșteasca, nepatrimoniala, in esența si terminologia actuală -  prima ONG vocaționala din tara de interes național si singura de acest fel din întregul sistem socialist.

Pentru a se facilita aprobarea internalizarii conceptului si aplicării metodelor de marketing, prin natura lor specifice economiei de piața, in economia  central planificata a tarii s-a argumentat ca acestea vor fi utilizate numai in comerțul  exterior cu tarile capitaliste. In dispozitivul hotărârii, însă, scopul înființării AROMAR a fost formulat in termeni generali, lăsând neîngrădită aria de aplicabilitate, după cum urmează: popularizarea metodelor moderne de producție si comercializare bazate pe studiul pieței; promovarea aplicării in activitatea de producție si de comercializare a întreprinderilor de metode si tehnici moderne de marketing; schimbul de cunoștințe si de experiența cu alte tari in domeniul studiului si aplicării marketingului.

La o prima vedere, înființarea AROMAR poate apărea ca un demers ilogic sau accidental intrun sistem politic pe ansamblu dictatorial si economic super centralizat. Contextul intern al evenimentului  era de ușoară relaxare politica si de relativa stabilizare economica de după regimul opresiv si auster dejist, precum si de deschidere spre lume si pilonii ei de rezistenta: autodeclararea ca tara in curs de dezvoltare, aderarea la Grupul „celor 77“ si obținerea pe aceasta baza a preferințelor vamale generalizate, aderarea la FMI, BIRD si GATT pentru obținerea de credite de echilibrare a balanței de plăti si investiții, precum si a clauzei națiunii celei mai favorizate in plan comercial, încheierea acordurilor comerciale bilaterale cu SUA si RF Germana, stabilirea de contacte si perfectarea de înțelegeri pe produse si sectoriale cu Comunitățile Economice Europene pentru eliminarea discriminărilor si obținerea de facilitați la importul din Romania. In acest context,  AROMAR avea menirea sa contribuie prin metode si tehnici  moderne de management si marketing la o mai  eficienta valorificare a potențialului uman si material al tarii si la o cat mai mare fructificare a avantajelor colaborării internaționale.

Asociația a fost înființata efectiv la 20. 02 1971, după constituirea organelor statutare si înregistrarea legala. Ca președinte a fost ales Cornel Burtica, cunoscător al economiei de piața si fruntașa politic in  ascensiune la acea data. Evenimentul a fost primit cu entuziasm si speranța de opinia publica, deși mulți circumscriau marketingul numai la activitățile comerciale si in special celor de promovare, reclamei. Având  sprijinul logistic al Ministerului Comerțului Exterior si al celorlalte ministere, AROMAR s-a organizat si teritorial, înființând filiale in toate județele tarii. In întreprinderi au fost constituite compartimente de marketing, pentru studiul cererii, orientarea producției si promovarea vânzării, au fost organizate cursuri de pregătire profesionala, iar in învățământul superior economic au fost introduse rapid  discipline de specialitate si au fost înființate departamente, ulterior chiar facultăți de marketing, cum a fost cazul ASE. Deși de interes național, AROMAR nu a solicitat si nu a primit finanțare de la stat, nu a avut salariați, organele statutare au funcționat pe baza de voluntariat, cheltuielile strict necesare fiind acoperite din cotizațiile membrilor, publicații si manifestări științifice. In anii maturizării, numărul membrilor AROMAR s-a  ridicat la câteva mii pe ansamblul tarii.

In plan extern, AROMAR a aderat la Federația Internaționala de Marketing (FIM), alăturându-se  grupului select de tari interesate de noua evoluție in modalitatea de realizare si managementul afacerilor economice la nivel micro si macroeconomic: Australia, Danemarca, Elveția, Franța, Filipine, Italia, Regatul Unit, RF Germana, Statele Unite ale Americii. In acest context, in iulie 1971 a fost organizata la Timișoara Conferința internațională de Marketing , eveniment fără precedent pentru o tara socialista, care, poate si din acest motiv,  a beneficiat de mare interes si larga participare din tara si din străinătate. In plenara de deschidere, am avut onoarea sa prezint comunicarea „Investment strategy in Romania and the marketing approach”, publicat ulterior de revista Il Milimetro nr. 32 din Milano, in care am subliniat necesitatea luării in considerare a perspectivei progresului tehnologic in oricare act sau proces decizional de investire, mare sau mic, de nivel macro sau microeconomic, considerând decizia de a investi ca fiind cea mai importanta si grava  decizie economica. Ca exemple menționam, încă de atunci (1971), ca electronica va revoluționa domeniul mașinilor unelte, sau ca preocuparea pentru prezervarea mediului va genera procedee tehnologice si produse noi. Pe aceeași traiectorie ascendenta a activităților de marketing in tara se înscrie si Congresul International de Marketing din 1974, organizat la ASE București, cu largul concurs al eminenților profesori Tudorel Postolache, Costin Murgescu, Gheorghe Dolgu, Constantin Florescu si Iacob Catoiu.

„Perioada de aur“ a marketingului in Romania  pe toate cele trei paliere – teoretic, educațional si practic - este cuprinsa intre anii 1971 si 1981. Privind retrospectiv, forțele motrice ale acestei inedite evoluții in sistemul socialist pot fi identificate astfel: (1) inclinația intrinseca a  oamenilor, inclusiv a conducătorilor de unități, sufocați de indicații, directive si planuri, către spatii de respiro, libera inițiativa si întreprindere; (2) credința idealista ca prin pași mici de economie de piața, adoptarea marketingului fiind unul dintre aceștia, se poate ajunge treptat la schimbarea sistemului socialist; (3) promovarea unui al treilea model de dezvoltare, prin îmbinarea proprietății de stat cu mecanismele economiei de piața („imposibila doime“); (4) neînțelegerea, înțelegerea parțiala sau târzie a esenței marketingului, ca instrument sine qua non al economiei de piața; (5) acceptarea oportunista si temporara a marketingului, pentru depășirea unei situații de criza, câștigarea de simpatie, teren si timp, anihilarea concurenților si obținerea unei poziții de control, dictatoriale.

Anul 1982 se înscrie ca anul loviturii de gratie data activității de marketing si nu numai. Presata de iminenta unei crize financiare externe si obsedata de spectrul unor schimbări radicale  in Est, conducerea suprema a partidului si statului, prin hotărâri politice si acte administrative in cascada a decis: plata in avans a datoriei externe, întreruperea relațiilor cu FMI, renunțarea unilaterala la clauza națiunii celei mai favorizate din partea SUA, desființarea AROMAR, desființarea facultăților de marketing si de comerț exterior din cadrul ASE. In consecință, s-au autodesființat si  filialele AROMAR din județe, exceptând Dolj, unde a continuat sa funcționeze sub protecția si cu sprijinul primului secretar PCR județean Traian  Ștefănescu. In plus, au fost îndepărtate  numeroase persoane din conducerea de partid si de stat, din ministere, centrale industriale si întreprinderi de comerț exterior, intre care ministrul Cornel Burtica, care a fost trimis ca inginer la o întreprindere din Ploiești. A urmat o perioadă inimaginabil de grea pentru întreaga populație, singurele ei cerințe reducându-se la hrana elementara, lumina si căldura, nemulțumirea ei eruptând in revoluția din21- 22 decembrie 1989.

Imediat după evenimentele din decembrie, m-am întâlnit cu mai mulți cunoscuți din conducerea AROMAR, propunându-le sa reactivam asociația si sa ne manifestam adeziunea la idealurile revoluției.  In acest scop, am avut o intervenție colectivă la TVR, la care au mai participat profesorii M. C. Demetrescu, Al. Zamfir si A. Tomescu, precum si doctorii in economie  D. Floru, G. Feteanu, B. Cotigaru. După întrunirea organelor statutare si desemnarea mea ca președinte am reluat editarea si distribuirea gratuita a Buletinului Informativ de Marketing. In primul număr al acestui buletin am publicat un substanțial articol intitulat Democrația politica presupune democrație economica, in care am pledat pentru trecerea deîndată la o reforma economica radicala si rapida vizând instaurarea unui sistem economic de piața, conform cu legitățile si mecanismele specifice si luarea in considerare a celor mai performante modele si practici internaționale. Deși aveam cunoștințe aprofundate despre sistemul economic de piața,  am simțit nevoia unei asistente robuste de specialitate, in care sens am apelat la sprijinul Ambasadei americane, pe care l-am primit imediat si necondiționat prin trimiterea la București a reputatului profesor William Niskanen, de la University of California at Berkeley, consilier economic in administrația Reagan si președinte la Institutul Cato. Împreună cu acesta am elaborat a o schița cuprinzătoare de reforma economica,  o atenție speciala acordând conținutului reformei , secvențialității si articularii masurilor, precum  si ritmului de implementare, astfel încât  proiectul sa fie coerent, fezabil si sustenabil. Acest proiect a fost  prezentat in doua conferințe cu larga participare organizate la Ministerul Conețului Exterior si ASE si a fost avut in vedere la definitivarea programului de reforma al primului Guvern democrat Roman, investit in  iunie 1990.

In perioada cat am fost ministru al Comerțului si Turismului (1990-1992), președinte interimar al AROMAR a fost desemnat dr. Gheorghe Feteanu. Mi-am reluat aceasta atribuție după încheierea mandatului ministerial. In această perioada, cu sprijinul Ambasadei SUA,  Asociației Americane de Marketing (AMA) si al studenților Universității Oregon din Portland, om obținut o donație de 5000 cele mai reprezentative cârti si manuale de economie, inclusiv de marketing, care s-au constituit in trei biblioteci distincte: Finanțe si evaluare la ANEVAR București, Economie si relații internaționale la Universitatea din Craiova si Matematici si calculatoare la Școala de calculatoare de la Sala Palatului, toate având un rol aparte in pregătirea întreprinzătorilor si formarea studenților si doctoranzilor pe baza celor mai bune manuale din lume. După transferul meu ca profesor titular la Universitatea din Craiova in 1993, ca președinte al AROMAR a fost desemnat profesorul Iacob Catoiu de la ASE.  In prezent, AROMAR are privilegiul sa fie condusa de academicianul Franc Valeriu, un împătimit adept al Marketingului si Managementului, cum este si titlul prestigioasei reviste pe care cu sârguința de mai mulți ani o editează. Cred ca AROMAR merita cinstirea, in al 50-lea an de la înființare,  reînregistrării conform noilor reglementari si marcării jubileului printr-un simpozion academic.

La mulți ani AROMAR !     

Profesor universitar emerit Constantin Fota