Anual, de regula in trimestrele trei - patru, principalele institutii mondiale, organizatii internationale si organisme regionale sau nationale publica rapoarte-studiu specifice domeniului lor de activitate, cuprinzand evolutiile din anul precedent, estimari privin anul curent si proiectii pentru anul viitor. Gratie profesionalismului desavarsit, analizele si concluziile acestor rapoarte au un impact considerabil in lume, atat in formularea politicilor publice, cat si in programarea activitatilor practice.
Relativ recent, au aparut trei astfel de importante rapoarte: WTO (OMC) - World Trade Report 2020, Politici guvernamentale pentru promovarea inovatiei in era digitala; World Bank (Banca Mondiala) - World Development Report 2020, Comert pentru dezvoltare in era lanturilor globale de valoare (GVC); UNCTAD (Conferinta ONU pentru Comert si Dezvoltare) - Trade and Development Report 2020, De la pandemie globala la prosperitate pentru toti; sa evitam un nou deceniu ratat.
Din Raportul OMC si Press realise-ul consecutiv de actualizare (octombrie) rezulta ca, in anul 2020, comertul mondial cu marfuri a scazut cu 9,2 % fata de 2019, cand inregistrase o stagnare comparativ cu 2018. Comertul cu servicii cade dramatic, cu 23 %, scadere exacerbata de restrictiile de circulatie internationala a persoanelor. In acelasi an, PIB mondial a scazut cu 4,8 %, fata de o crestere de 2,2% in 2019. Pentru anul 2021 se prevede o crestere a comertului cu marfuri de 7,2%, iar a PIB de 4,9 %, cu conditia relaxarii restrictiilor si promovarii unor palitici monetare si fiscale robuste.
La randul sau, Raportul Bancii Mondiale scoate in evidenta faptul ca lanturile globale de valoare au impulsionat deosebit de mult comertul mondial dupa 1990, ajungand sa detina acum 50 % din totalul schimburilor, contribuind astfel substantial la convergenta economica pe plan mondial. Ele vor continua sa impulsioneze dezvoltarea, vor creia locuri de munca mai bune si vor reduce saracia, daca tarile in curs de dezvoltare vor implementa reforme structurale, cele dezvoltate vor ramane deschise, iar toate tarile impreuna vor mentine sistemul multilateral.
Raportul UNCTAD sustine ca, dupa o criza majora, 2021 va fi un an de recul, dar nu peste tot la fel: cererea va fi slaba iar retelele de distributie fragile, somajul tinde sa creasca si tot mai multe firme sunt amenintate de faliment. Totodota, nivelul indatorarii publice si private a depasit recordul de dinaintea crizei. In aceste conditii, politici neadecvate ar amana redresarea si ar duce la un nou deceniu pierdut.
In cea ce priveste calitatea politicilor guvarnamentale, la care toate rapoartele fac referire, ar fi util de mentionat, fie si succint, ca in cercurile de specialitate academice si guvernamentale se discuta tot mai intens despre o noua paradigma a stintei economice (Economics). Prestigioasa revista The Economist identifica in excelentele analize din 25 iulie 2020 trei scoli de gandire: tiparirea de bani pentru cumpararea de active, in scopul impulsionarii cresterii economice si inflatiei; stimulare fiscala (cum ar fi reduceri taxe) si acoperirea cresterii deficitului bugetar cu depozitele private; dobanzi negative (cea mai drastica dintre idei).
Evident, problematica este infinit mai complexa si ar merita dezbatere aprofundata. In aceste circumstante complicate, ca tara avem inestimabilul avantaj de membra a Uniunii Europene, atat ca puternic spatiu economic intern comun si guvernata macroeconomica de inalta clasa, cat si ca resursa financiara robusta. Depinde numai de noi fructificarea pentru cetatenii a acestui avantaj.
