PREZENTARE
Volumul Studiu „Tehnologiile emergente in Oltenia - prezent si perspective“
Prof. Univ.
Emerit Dr. Constantin Fota
Studiul a fost elaborat de participanții
la Grupul informal multidisciplinar de profesori seniori ai Universității din
Craiova, înființat in 2016 din inițiativa profesorului Constantin Fota, beneficiind de patronajul nemijlocit al
Rectorului. Grupul si–a propus ca obiectiv organizarea de dezbateri academice si
elaborarea de studii privind probleme actuale si de perspectiva economice si
sociale ale Olteniei si tarii, desfășurând-si activitatea pe baza de dedicație si strict voluntariat
Un prim astfel de studiu,
intitulat „Viziune Oltenia 2050“, publicat in anul 2018, constatând diminuarea nesatisfăcătoare
a decalajelor tarii fata de media Uniunii Europene, concomitent cu creșterea
inacceptabila a decalajelor Olteniei fata de alte regiuni din tară, a supus atenției publice o imagine dezirabila
a regiunii noastre la nivelul anului 2050, precum si căile si mijloacele de
realizare a acesteia. La data respectiva, Institutul de Economie Mondiala
a considerat că, prin scopul propus, precum si prin metoda folosita,
lucrarea reprezintă un unicat printre multele încercări de a stabili o viziune
la nivel de tara.
Intre timp, lumea evoluează galopant. Prin apariția lor exploziva si aplicare
exponențiala si tot mai diversificata,
tehnologiile emergente tind sa
devina una din cele mai ample si profunde evoluții contemporane, care schimba
radical munca si viața de zi cu zi oamenilor, chiar si felul lor general de a fi.
Obiectivele studiului Tehnologiile
emergente in Oltenia – prezent si perspective”, finalizat printr-un Simpozion academic desfășurat la Casa Universitarilor din
Craiova in 23 09 2021 si onorat de Rectorul UCV, profesor Cezar Ionuț Spinu
printr-un substanțial mesaj, sunt
diseminarea cunoștințelor relevante despre
acest fenomen planetar, desprinse din
amalgamul supraabundent de informații, atenționarea ca, preluând titlul
unei recente si robuste cărți din domeniu, viitorul este mai rapid decât ne gândim,
evaluarea critica a internalizării noilor tehnologii in regiunea noastră,
identificarea domeniilor in care cercetarea, dezvoltarea si tehnologizarea trebuie
sa treacă urgent pe prim planul
preocupărilor pentru a nu pierde „trendul”. In context, presa a informat ca. recent,
a fost experimentat un computer cuantic supraconductor cu 66 qubits funcționali,
rezolvând o sarcina complexa in 72 minute, pe care cel mai puternic computer
existent o rezolva in 8 ani.
Studiul debutează cu un substanțial Capitol I, autor profesor
Constantin Fota, de delimitări conceptuale,
metodologice si aplicative , importante nu numai din punct de vedere teoretic,
ci si aplicativ, practic, începând cu definirea
chiar a termenul de tehnologie emergentă, născândă am spune, precum si a
criteriilor de calificare ca atare si a tehnologiilor astfel determinate, respectiv: Inteligenta
artificiala (AI), Procesul robotic al automatizării
(RPA), Internetul lucrurilor (IOT), Planificarea resurselor întreprinderii (ERP),
Tehnologia registrului distribuit (DLT), continuând cu tratarea metodologiilor
utilizate in studiu, respectiv abordarea regiunii de dezvoltare , in cazul nostru
Oltenia, ca Sistem complex adaptiv(Teoria complexității si cercetării sistemice)
si realizarea Chestionarului structurat
(Metoda Delphi ), finalizând cu analiza principalelor tehnologii
utilizate in domenii esențiale: energie, agricultura, industrie. Cel de al II -lea
Capitol înfățișează in extenso exercițiul realizat după Metoda Delphi si anume Grupul
de experți (25 invitați, din care 5 universitari, 5 reprezentanți prefecturi
oltene, 10 reprezentanți unități economice din regiune si 5 reprezentanți unități
de cercetare si asimilate), cele 10 întrebări din Chestionar si răspunsurile comun
agreate după a doua runda de desfășurare
a exercițiului.
Cele mai multe capitole, III – VI, din studiu sunt dedicate analizelor sectoriale din
Oltenia, in care sunt evidențiate problemele acutele si de perspectiva specifice,
prin prisma aplicării tehnologiilor emergente cele mai potrivite. Astfel, in
Cap III alocat efectelor creator sau perturbator
pe puiata muncii ale tehnologiilor emergente, profesorii Dumitru Otovescu si Dinică
Ciobodin, împreuna cu inginerul Constantin Popeci conchid ca dezechilibrele pe piața
muncii sunt atât de natura cantitativă, cat mai degrabă si calitativa,
in sensul ca tot mai greu se găsesc pe piața
competente, mai ales pentru noile locuri de munca, cea ce scoate si mai must in
evidenta rolul covârșitor al sistemului de învățământ. In Cap. IV dedicat
energiei, subiect devenit exploziv peste tot in lume, datorita problemelor de climă,
dar si celor de natura tehnologica, profesorul Gheorghe Manolea pledează pentru
o tranziție soft a tarii, implicit a Olteniei, către un nou mix
energetic axat pe resurse regenerabile si nepoluante, iar șeful de lucrări Laurențiu Ionel Alboteanu si doctoranda Gina Mihaela
Luna prezintă doua interesante aplicații de tip IOT a sistemelor fotovoltaice in
energetica Olteniei. Cap. V se adresează agriculturii prin statornicul ei mentor
si susținător, profesorul Romulus Mocanu, care fundamentează cu argumentele științei
si practicii corelația direct proporționala dintre agricultura organica, alimentația
sănătoasă si longevitate, convins fiind ca Oltenia, dispunând de avantajul
abundentei relative de teren de calitate superioara si încă nealterat, printr-un
management isteț si tehnologii inteligente poate deveni in scut timp producător
si exportator fruntaș de produse
agricole naturale si prelucrate din acestea, cu efect multiplicator in PIB – ul
regiunii. Adoptând din mers domeniul „Industrie”
si alăturându-l celui care la consacrat, „Industria Financiara”, cum ii place sa – l numească, profesorul emerit
Marin Opritescu, după ce face in Cap. VI
o analiza SWOT a industriei Olteniei, concluzionează ca regiunea se va încadra
intrun orizont de timp acceptabil in ansamblul regiunilor care vor face fata provocărilor celei de a 4 – a Revoluții industriale,
prin asimilarea tehnologiilor emergente si, fără a subestima importanta IMM – urilor, considera ca sectoare cheie, cum
sunt aeronautica, construcțiile navale, industria auto, in general cele care incorporează
tehnologii emergente, nu se pot dezvolta
decât in cadrul unor structuri complexe, specifice marilor conglomerate
industriale.
Cap. VII si VIII, la a căror
scriere am participat, abordează doua teme sociale nu mai puțin importante decât
precedentele, mai ales in aceste nefaste timpuri, Sănătate si învățământ. Împreuna
cu colegul de grup, profesorul Petre Rotaru si cu distinșii noștri invitați la Aplicația
Metodei Delphi, Seminar si Studiu, profesorii Mihai Ioana, prorector UMF Craiova, director
Centrul de Genetica, Dolj si Michael
Schenker, director Centrul de oncologie Sf. Nectarie, Craiova, evidențiem in
Cap. VII Sănătate ca , pe fondul tehnologiilor emergente, fiecare pas in
tratamentul medical se reinventează, medicina însăși se transforma, literatura
de specialitate conturând doua mari schimbări de paradigma in desfășurare,
prima – de la tratarea bolii la îngrijirea sănătății, a doua - de la un sistem retrospectiv, reactiv si
generic, la unul prospectiv si personalizat, un prim mare pas in aceste direcții
fiind diagnosticarea cat mai precoce, proces stimulat de implicarea in medicina
a marilor companii tehnologice. Împreuna cu colegii de Grup, profesor emerit
Constantin Niculescu si profesoara emerita Emilia Parpala – Afana, după mai
multe dezbateri remarcam in Cap.VIII ca si in Învățământ se pune tot mai mult
problema schimbării de paradigma – de la meserie la portofoliu de abilitați si competente,
printre acestea figurând capacitatea de a rezolva probleme complexe, gândire
critica, capacitatea de a gândi logic si coerent, creativitate, capacitatea de
colaborare, inteligenta emoționala, abilitatea de analiza rapida si de a lua
decizii corecte, raționament algoritmic, programator si digitalizat, flexibilitate cognitivă, capacitatea de a acționa
simultan cu mai multe concepte. Sistemul de învățare va fi , de asemenea,
radical modificat, prin folosirea larga
a tehnologiilor relatații virtuale si
realității augmentate.
Ultimele doua capitole de încheiere
ale Volumului Studiu sunt succinte si se prezinta prin chiar titulatura
lor: Cap. IX Succinte concluzii si
Proiecte de cercetare viitoare, Cap. X Grupul de profesori seniori si Impresii.
In loc de încheiere, redau o ultima impresie a unui fost coleg de servici, John
Gionea, in prezent profesor pensionar al Universității din Melbourne: „Sa va
spun sincer, discuția despre Tehnologii Emergente in Oltenia mi s–a părut, fără
sa mă consider un l specialist in domeniu, puțin cam ...airy fairy. Dar știrile recente despre locomotivele
electrice din Craiova in Suedia si alte tari mi – au readus optimismul in legătură
cu viitorul tehnologic al Olteniei”. Vorbind numai de cazul in speța, ce nu mai
știe colegul meu, dar afla acum, este ca unul dintre directorii Softronic ( nu
Electroputere ), actualul producător oltean de locomotive electrice, ing. Ion
Girnita a fost un participant activ la Chestionarul nostru după Metoda Delphi, cu aceasta ocazie informându - ne ca fabrica sa
folosește tehnologii emergente in producerea locomotivelor, respectiv tehnologia
Procesul robotic al automatizării (RPA)
- 3D Printing in producerea caroseriei metalice
a locomotivelor.
Volumul Studiu „Tehnologiile emergente in Oltenia – prezent si perspective” a fost editat la „Universitaria” cu sponsorizarea Fundației „Constantin Botea” in 150 exemplare, care vor fi distribuite cu titlu gratuit persoanelor juridice si fizice interesate prin Editura Universitaria, Domnul Sorin Tudor, tel. 0744 549 971, e-mail tudorsorin2007@yahoo.com.
